Deşi este o leziune rară, chistul timic cervical trebuie luat în consideraţie în contextul diagnosticului diferenţial al formaţiunilor tumorale laterocervicale la copil. Prezentarea unui caz cu acest diagnostic, precum şi discuţii privind această patologie fac subiectul articolului semnat de dl prof. dr. Alexandru Bucur şi colaboratorii săi. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   În urma îmbătrânirii populaţiei şi creşterii numărului de bolnavi care supravieţuiesc unui sindrom coronarian acut, prevalenţa insuficienţei cardiace a devenit din ce în ce mai mare. În ciuda progreselor făcute în diagnosticul şi managementul acestei afecţiuni, insuficienţa cardiacă rămâne o boală incurabilă, cu prognostic infaust. Insuficienţa cardiacă este nu numai rezultatul injuriei miocardice, ci şi al unor modificări complexe genetice, inflamatorii, neurohormonale, biochimice la nivelul cardiomiocitelor şi interstiţiului cardiac. (...)

   Între 21 şi 24 mai a.c., am participat cu interes şi bucurie la Heart Failure Congress 2011, organizat de Asociaţia de Insuficienţă Cardiacă (HFA) a Societăţii Europene de Cardiologie (ESC) la Göteborg, al doilea oraş ca mărime şi importanţă din Suedia. A fost o ocazie de a învăţa ceva nou, de a întâlni nume mari ale cardiologiei europene şi americane, colegi şi prieteni implicaţi în diagnosticul şi tratamentul insuficienţei cardiace. (...)

   În perioada 12–15 mai a.c, Iaşiul va fi gazda primei tabere studenţeşti de ortopedie, care va include şi atelierul de lucru Basic Ortopedic Skills. Această tabără este organizată de filiala Iaşi a Societăţii Studenţeşti de Chirurgie din România (SSCR), sub atenta coordonare a domnului dr. Paul Sîrbu şi a catedrei de Ortopedie şi traumatologie din cadrul UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi. (...)

   Peritonitele secundare bacteriene rezultă în urma vărsării conţinutului gastrointestinal în cavitatea abdominală printr-o perforaţie. Pe la mijlocul anilor ’70, s-a stabilit că etiologia peritonitelor este pluribacteriană. Deşi resursele s-au îmbunătăţit, mortalitatea în peritonite a rămas înaltă, acestea necesitând atât o intervenţie chirurgicală la timp, cât şi un tratament antimicrobian cu spectru larg. Cea mai frecvent întâlnită bacterie aerobă este Escherichia coli, iar dintre germenii anaerobi – Bacteroides fragilis. (...)

   Incidenţa diabetului zaharat, cancerului mamar şi sindromului metabolic a crescut pe parcursul ultimelor decenii, în paralel cu epidemia de obezitate. Există studii care au semnalat asocierea diabetului şi sindromului metabolic cu un risc mai mare de cancer de sân. Una dintre posibilele explicaţii ale acestei asocieri poate fi faptul că toate aceste afecţiuni împart factori comuni de risc. (...)

   Reacţia organismului în prezenţa unei agresiuni de etiologie infecţioasă sau non-infecţioasă însumează, în primă fază, asocierea dintre o reacţie imună şi una inflamatorie la nivel local, care ulterior tinde să se generalizeze. Manifestările clinice care indică generalizarea acestei reacţii au fost asociate cu mai mulţi markeri bio-umorali, pentru a contura un sindrom clinico-biologic semnificativ. Acesta a fost intitulat iniţial SIRS (systemic inflammatory response syndrome – sindromul răspunsului inflamator sistemic). (...)

 

    Afecţiuni ce suscită interesul specialiştilor, boala Alzheimer şi epilepsia au fost temele unor recente conferinţe naţionale. Cele mai importante chestiuni luate în discuţie ne sunt relatate de dl dr. Constantin Bogdan, respectiv dnele conf. dr. Dana Craiu, dr. Ioana Mîndruţă şi conf. dr. Cristina Panea. (...)

   

   Calcificările inelului mitral sunt întâlnite frecvent în cursul efectuării unei ecocardiografii, în special la pacienţii cu vârsta peste 70 de ani. Etiologia acestor calcificări nu este bine cunoscută, deşi se pare că există o legătură directă cu procesul de ateroscleroză. S-a demonstrat că indivizii cu calcificări ale inelului mitral au un risc mai mare de boală coronariană severă, accident vascular cerebral şi deces prin boli cardiovasculare. Subiectul este prezentat şi ilustrat de dna dr. Camelia Cristina Diaconu. (...)

   Recent, s-a desfăşurat la Sinaia a 27-a ediţie a Zilelor Medicale Prahovene, având ca temă „Riscurile şi avantajele terapiei cu antibiotice“. Prin participarea, tematica şi caracterul lucrărilor prezentate, prestigioasa manifestare ştiinţifică a depăşit de mult timp limitele unei reuniuni medicale locale, dobândind un caracter naţional şi atrăgând universitari din majoritatea centrelor din ţară: prof. dr. Adrian Streinu-Cercel conf. dr. Monica Luminos, şi conf. dr. Victoria Aramă, conf. dr. Cristian Serafinceanu (UMF „Carol Davila“ Bucureşti), prof. dr. Carmen Dorobăţ (UMF Iaşi), prof. dr. Sorin Rugină (UMF Constanţa) etc. (...)

Mai  multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   În perioada 19–21 noiembrie a.c., s-au desfăşurat Zilele Medicale Caracalene, conferinţă medicală regională ajunsă la cea de a doua ediţie. Manifestarea a fost organizată de Asociaţia Medicilor de MF/MG Olt, Colegiul Judeţean al Medicilor, Asociaţia Fiii şi Prietenii Caracalului, cu sprijinul Primăriei Caracal. Lucrările au inclus prezentarea unor informaţii ştiinţifice de ultimă oră din Medicina internă, Gastroenterologie, Pneumologie, Cardiologie, ORL, Nefrologie, Chirurgie, Ortopedie, Medicină de familie, Pediatrie… Dezbaterile au fost prezidate de personalităţi ale medicinii româneşti: prof. dr. Dorin Sarafoleanu, prof. dr. Ioan Paul Stoicescu, prof. dr. Vasile Astărăstoae, prof. dr. Florin Mihălţan, prof. dr. Adrian Săftoiu, prof. dr. Ion Rogoveanu, prof. asoc. dr. Emilia Crişan, conf. dr. Rodica Muşetescu, conf. dr. Viorel Pârvulescu, conf. dr. Dan Grecu şi alţii. (...)

Mai multe detalii în zairul nostru, Viaţa medicală.

   Sunt numeroase cauzele de macrocitoză, dar o serie de investigaţii relativ simple pot orienta diagnosticul etiologic. Care sunt acestea, dar şi detalii asupra celor mai frecvente cauze specifice de macrocitoză, ne oferă dna dr. Camelia Cristina Diaconu, de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov, într-un articol sugestiv ilustrat cu preparate din colecţia dnei dr. Silvana Angelescu, de la Spitalul Colţea din Bucureşti. (...) Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    În ultimii 20 ani au fost tot mai numeroase publicaţiile legate de consecinţele tulburărilor de somn la copii. Somnul este o necesitate fiziologică majoră, la fel de importantă precum respiraţia şi alimentaţia. Aproximativ 25% din copii prezintă de-a lungul copilăriei o tulburare de somn, de la dificultăţi de adormire şi treziri nocturne până la probleme mult mai serioase, precum apneea obstructivă în somn. Deşi multe din acestea sunt trecătoare şi autolimitate, percepţia că ei le „vor depăşi“ a fost infirmată de numeroase studii care au documentat atât recurenţa, cât şi peristenţa acestor problemelor de somn în copilărie. (...)

   Pilula contraceptive orală, metodă comodă şi sigură de control al naşterilor, utilizează o combinaţie hormonală estro-progestativă care administrată oral, zilnic, inhibă fertilitatea feminină. A fost utilizată pentru prima dată în Statele Unite în 1960, devenind o metodă de contracepţie foarte uzuală. Gradul de utilizare a pilulelor contraceptive variază în funcţie de ţară, vârstă, educaţie, status marital; în timp ce un sfert din femeile din Marea Britanie, cu vârste între 16 şi 49 ani, folosesc pilula curent (combinată, exclusiv progesteronică sau minipilula), în Japonia, doar 1% din femei o utilizează. (...)